- Diverse - nr. 338 / 17 Iulie, 2009 "Ai carte, ai parte" Povestea Neamului nostru romanesc e cea mai frumoasa si mai jalnica doina. Din inceput se tese din lacrimi si suspine - traind cu credinta in Dumnezeu, pe care nici cand nu L-am uitat. Daca in decursul timpului, dincolo de Carpati, cu intreruperi erau liberi sub domni viteji carora prin Mama lui Stefan cel Mare, icoana mamei romane dintotdeauna, le spunea: "Du-te la ostire pentru tara mori,/ Si-ti va fi mormantul incoronat cu flori". In Ardeal, viata romanilor a fost mai grea de cand voievodul Gelu muri ca un viteaz pe malul Capusului, iar mandrul Ardeal cazu sub stapanire straina. Zadarnice au fost repetatele jalbe duse de Horea imparatului de la Viena, dreptatea pentru romani intarzia sa se faca. Anul 1784 e anul cand sange romanesc, varsat pentru o cauza sfanta, aduce un picur de bucurie, bucurie schimbata-n jale si protagonistii sfintei cauze romanesti franti pe roata. Dar Dumnezeu nu ne-a lasat. In anul 1738, episcopul Inocentiu Micu Klein, _ stramutand resedinta episcopeasca de la Fagaras la Blaj, incepe lupta pentru emanciparea poporului roman din sclavia seculara si pentru recunoasterea individualitatii nationale a romanilor ardeleni, ca factor politic independent in viata de stat a Transilvaniei, iar pe de alta parte prin scolile proiectate care se deschid la 1754 la Blaj, pregatea arma culturii, care sa-l conduca la libertate. La catva timp, cand si alte orase isi deschid scoli, multi dintre cei ce s-au adapat la aceste izvoare de lumina se reintorc in satele de unde au plecat, multi ca preoti, si fac prima instructie scolara sub scutul bisericilor, inceput greu impreunat cu multe lipsuri si privit cu ochi rai de vremelnicii stapanitori… In comuna romaneasca Cucerdea, e natural ca aceste inceputuri de scoala sa nu lipseasca, dat fiindca aceasta comuna, dupa Conscriptia Episcopului Klein, avea l