Între 9 şi 14 iulie 2009, PF Patriarh Daniel a hotărît o vizită pastorală şi ecumenică în Franţa, fiică mai mare a Bisericii catolice... Delegaţie mare, cu mitropoliţi şi episcopi din ţară şi diaspora, plus preoţi slujitori ai unor parohii româneşti din Germania, Spania, Portugalia, Elveţia. Şi program dens, concentrat pe evenimentul anului: revenirea la Patriarhia Română a bisericii fostului exil parizian. Au trecut 20 de ani! Patriarhul a slujit mai întîi la Limours (unde a sfinţit biserica de lemn, plantată lîngă sediul Mitropoliei pentru Europa Occidentală şi Meridională). Pe 12 iulie, primatul BOR a oficiat slujba arhierească la biserica din strada Jean de Beauvais, în cartierul latin, unde altarul a fost resfinţit, spre un nou început de viaţă duhovnicească. Acum, oile rătăcite din motive politico-ideologice pot reveni la staulul patriarhal.

În fapt, "oile rătăcite" s-au cam mutat la Domnul. Am trăit cîţiva ani la Paris, după ’90, şi mergeam frecvent la biserica Sfinţii Arhangheli. I-am cunoscut astfel pe bătrînii legionari de prima oră, fideli lui Codreanu, pe liberalii care urmau să revină acasă, cu ambiţia de a refonda PNL, pe diverşi ţărănişti sau pur şi simplu monarhişti, anticomunişti de toate culorile, care trăiseră toată viaţa exilul, cu amărăciunile, iluziile şi discordiile sale. Biserica gotică, din secolul al XIV-lea, fusese cumpărată de regele Carol I-ul, pentru românii din Paris. În 1949 s-a instalat acolo episcopul disident Visarion Puiu. După moartea aceluia, farul comunităţii avea să fie Părintele Vasile Boldeanu. Prin anii ’70 şi ’80, Securitatea a căutat să infiltreze preoţi validaţi la Bucureşti. Ambasada României nu era, desigur, străină de această otrăvită psihodramă româno-română...

Prin ’94, Ion Iliescu a făcut o descindere serală negociată cu preoţii, dar fără asentimentul Consiliului parohial. Au urmat ani întregi de sc