„Un mic pas pentru om, un salt uriaş pentru omenire”: fraza rostită de americanul Neil Armstrong pe Lună a răsunat tulburător şi în tabăra adversă, a lumii comuniste. Sursa: ReutersSursa: NorthFoto
1 /.
La 40 de ani de la primii paşi făcuţi de om pe Lună, EVZ vă prezintă cum a fost primit evenimentul de lumea comunistă, aflată la acel moment în permanentă concurenţă cu cea occidentală. Aselenizarea din 20 iulie 1969 a fost transmisă în direct la televiziunea Republicii Socialiste România, comentată, printre alţii, de Andrei Bacalu - medic la Topoloveni până atunci, însă un bun cunoscător al limbilor străine - a cărui popularitate a explodat imediat după eveniment. Succesul lui Bacalu avea să deranjeze însă în cercurile comuniste.
Când Neil Armstrong şi Buzz Aldrin au păşit pe Lună, străzile României s-au golit şi cetăţenii unui stat socialist, care părea la acea dată că îşi deschide porţile către Vestul „imperialist”, au privit, uimiţi, cum la televizor un film SF devenea realitate. Omul păşea pe Lună, chiar dacă purta un nume american, şi oricine putea înţelege că gestul său de a vorbi despre „saltul uriaş al omenirii” umplea cumva hăul dintre cele două lumi.
Ceauşescu, Nixon şi omul pe Lună
Reuşita americanilor venea pe s te România într-un moment de des chidere a lui Ceauşescu către Vest, după „Primăvara de la Praga”, şi cu mai puţin de două săptămâni înaintea vizitei istorice făcute pe 2 au gust 1969 de preşedintele Richard Nixon la Bucureşti. Vizită ca re l-a încântat pe dictatorul român, care, la finalul acesteia, avea să insinueze: „Faptul că americanii au ajuns în Lună” ar fi dus la trans for mări în mentalitatea acestora, apropiindu-i de modelul socialist decât de cel capitalist.
Ceauşescu văzuse aselenizarea, prin prisma socialismului, ca pe o schimbare de mentalitate a „imperialiştilor” şi