3.000 de fermieri din Dolj nu-şi pot primi subvenţiile pe suprafaţa cultivată din cauza harababurii din planşele comparate cu fotografiile din satelit, care dovedesc amplasamentul şi cultura de pe terenuri. Agricultorii arată cu degetul către APIA Dolj, instituţia aruncă pisica moartă la firma care a interpretat datele din documente şi la primari, iar societatea îi arată Agenţiei obrazul spunând că nu-şi face treaba.
Milioane de lei stau blocate în conturile APIA, în timp ce fermierii se chinuiesc să facă rost de bani pentru recoltatul grâului. Un mecanism gândit de Uniunea Europeană pentru acordarea subvenţiei agricole a fost aplicat după metoda mioritică. Aceea de a pune piedici, din prostie sau lene, agriculturii, sufocată de fărâmiţarea terenurilor şi de lipsa utilajelor. În loc să se ocupe de recoltat, fermierii doljeni aleargă disperaţi pe holurile Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură Dolj pentru a primi banii ce li se cuvin. Greşeli pe bandă rulantă, de care nu se fac vinovaţi, îi împiedică să intre în posesia subvenţiei fără de care unii nu vor avea ce pune pe masă.
Circuitul subvenţiei în administraţie
O sută de euro pe hectar este subvenţia pe care Uniunea Europeană o acordă producătorilor agricoli. Condiţia este să aibă teren şi să-l cultive. UE nu plăteşte haotic, ci după reguli bine stabilite. Pentru ca banii să ajungă la cei care lucrează efectiv pământul, Uniunea a cerut ca autorităţile naţionale să angajeze o firmă care să efectueze fotografii din satelit ale suprafeţelor de teren şi apoi să le interpreteze. Firma Gauss din Timişoara a fost desemnată să interpreteze datele din fotografii, prin teledetecţie. Pe baza unor coduri de culoare care certifică existenţa culturilor declarate de fermieri, firma respectivă confirmă acest lucru. În plus, tot pe baza fotografiilor, Gauss stabileşte dacă suprafaţa de