Porumbul, cartoful, roşia şi soia sunt câteva dintre cele mai întâlnite alimente modificate genetic. Este sănătos sau nu să le consumăm? Tehnologiile moderne permit crearea tot mai multor produse alimentare modificate, care imită caracteristicile produselor tradiţionale. Astfel, prin prelevarea de material genetic, prin modificarea acestuia în laborator şi prin introducerea lui într-un alt organism, se obţin produse cu proprietăţi noi.

De exemplu, printr-o astfel de procedură, cercetătorii au reuşit să identifice şi să anihileze gena „vinovată” de putrezirea roşiilor. Cu siguranţă acesta este un mare avantaj, pentru că, prin modificarea lor, roşiile vor avea un termen de valabilitate mai mare.

De asemenea, putem cumpăra căpşuni obţinute prin folosirea unei gene de peşte de apă rece, pentru a fi cultivate tot timpul anului. Acestea sunt avantajele de ordin practic, însă riscurile pentru sănătate nu sunt deloc de neglijat. De aceea, înainte de a cumpăra un produs alimentar, citeşte pe eticheta lui dacă scrie sau nu „Acest produs conţine organisme modificate genetic”.

Produc propriul „insecticid”

Cele mai multe legume şi fructe modificate genetic prezintă rezistenţă faţă de atacul unor insecte. Acest lucru este posibil pentru că acestora li s-a încorporat o genă care produce o toxină cu proprietăţi de insecticid. De exemplu, cartofului supus acestei proceduri i s-a transferat o genă provenind de la o bacterie, care poate distruge gândacul de Colorado. De asemenea, fructele şi legumele modificate au o rezistenţă mai mare în faţa unor condiţii meteorologice nefavorabile, precum îngheţ sau secetă.

Pot da alergii

Organizaţia Mondială a Sănătăţii atrage atenţia asupra a trei aspecte importante pe care le implică alimentele modificate genetic: potenţialul alergenic ridicat, riscul de a pro