Alexandru Roman este unul dintre oamenii care îşi face munca în gara de triaj Sibiu. Că este vorba de Rapidul de Budapesta ori de Personalul de Copşa Mică, el compune şi descompune trenurile. În nomenclatorul CAEN de meserii, profesiunea de manevrant vagoane se află între cea de manechin şi cea de mangalizator (cărbunar). Face parte din grupa majoră 8, adică "operatori la instalaţii şi maşini şi asamblori de maşini, echipamente şi alte produse". Are codul 831202 iar în COR 2009 (Clasificarea Ocupaţiilor din România) scrie că este o meserie care cere nivelul doi de instruire, adică studii medii. Date seci până aici, nimic interesant. Când cunoşti însă omul cu vestă reflectorizantă şi steag galben în mână, meseria iese din coduri şi cărţi şi prinde viaţă. Alexandru Roman face anul acesta două decenii de când s-a angajat la căile ferate ca manevrant de vagoane. "Eu numai leg şi dezleg vagoanele aşa cum spune manevrantul şef. Nu sunt important, de ce să faceţi un articol despre mine?", a întrebat deloc retoric omul. Chiar dacă este un simplu executant, rolul lui nu este deloc lipsit de însemnătate.
Şi tatăl a fost ceferist
Toată copilăria şi adolescenţa şi-a privit tatăl cu pleacă şi vine de la muncă îmbrăcat în uniforma de ceferist. Aşa, copilul de atunci nu-şi dorea să fie altceva când va ajunge mare şi va trebui să trăiască pe propriile-i picioare. "Aici a lucrat şi tata, dar la coletărie. Când eram puşti asta îmi doream şi eu. Nu prea aveai ce să faci iar eu voiam să-mi câştig cumva existenţa, să lucrez undeva. Am fost doi ani de zile fierar betonist, dar cum eram prost plătit, am plecat la căile ferate", îşi aminteşte manevrantul de vagoane.
Un serviciu care plăteşte facturile
Nu s-a gândit nici atunci, la începuturi, şi nici pe parcursul timpului, că o să ajungă să lucreze atâta timp într-un singur loc de muncă. "Anul a
