O expoziţie inedită a fost vernisată vineri în comuna Ponoare, judeţul Mehedinţi. Lucrările - şase garduri pictate în manieră proprie de artişti craioveni.
„LEÁSĂ, lese, s.f. - Împletitură de nuiele în formă de grătar, de gard, de coş etc., folosită (singură sau ca element component) în numeroase scopuri practice. – Din bg. lesa, scr. ljesa“. Aceasta este explicaţia găsită în DEX pentru cuvântul care, la noi, în câmpie, se numeşte simplu „gard“. Şi aceasta este denumirea dată expoziţiei vernisate vineri, la Căminul Cultural din Ponoare. Să povestim.
Acum câteva săptămâni, o mână de artişti plastici şi oameni de artă din Craiova s-au gândit că ar fi timpul pentru un proiect cultural inedit. Ceva care să surprindă. Care să scoată omul din amorţeală, din lenea asta caniculară. Care să nu însemne doar o pânză în ulei înrămată şi aşezată pompos într-un muzeu. Care să fie altceva... Zis şi făcut. Artişii au ales întâi locaţia - Ponoare - pentru că, aşa cum declară criticul Cătălin Davidescu, „Ponoare nu este doar o destinaţie turistică, Ponoare este o «stare», iar echilibrul şi energia au generat această «înfăptuire»“. Ajuns aici, ochiul artistic a cântărit bine cadrul aşternut înainte-i. Şi a ales, fără echivoc, nici mai mult, nici mai puţin de şase garduri autohtone. S-a constituit apoi „laboratorul de artă contemporană Ponoare“, membrii fondatori şi participanţii fiind înscrişi oficial în analele primăriei: Mihail Trifan, Emil Bănuţi, Valentin Boboc, Silviu Bârsanu, Mihai Velişcu, Liana Ionescu, Cătălin Davidescu şi Carlo Film. Pasul următor a fost, evident, procesul creaţiei. Fiecare artist şi-a luat mai întâi în primire suportul de lemn ales, care până mai ieri servea fie de limită a proprietăţii, fie de obstacol în calea găinilor şi gâştelor locale. Iar cu materialele cumpănite din timp - pensulă, vopsea, sfoară, lemn - creatorul a purces la vopsirea
