Din câştigurile din tenis, jucătorilor români le rămân doar 20%-30%. Din aceşti bani nu-şi iau nici casă, nici maşină, preferând să îi păstreze în depozite bancare până la retragerea din activitate. În cazul jucătorilor străini, sumele provenite din tenis reprezintă doar o fracţiune din câştigurile lor totale, acestea fiind întregite de contractele de publicitate şi de sponsorizare. Pentru tenismenii români, acestea înseamnă, în proporţie de peste 90%, singura su

Din câştigurile din tenis, jucătorilor români le rămân doar 20%-30%. Din aceşti bani nu-şi iau nici casă, nici maşină, preferând să îi păstreze în depozite bancare până la retragerea din activitate.

În cazul jucătorilor străini, sumele provenite din tenis reprezintă doar o fracţiune din câştigurile lor totale, acestea fiind întregite de contractele de publicitate şi de sponsorizare. Pentru tenismenii români, acestea înseamnă, în proporţie de peste 90%, singura sursă de venit. Mai mult, „70%-80% din bani sunt reinvestiţi în tenis“, după cum spune tatăl şi fostul antrenor al lui Florin Mergea, Florin Mergea Sr. Mai exact, în plata antrenorului, a preparatorului fizic şi, acolo unde este cazul, a impresarului. La acestea se adaugă costurile de călătorie şi de cazare în vederea participării la turnee sau achiziţionarea de diverse echipamente.

Pentru că sunt plecaţi din ţară peste trei sferturi din an, majoritatea jucătorilor preferă să-şi ţină banii în bancă, în ideea ca, în momentul retragerii, să nu aibă griji financiare. Excepţie face, parţial, Victor Hănescu, care a achiziţionat câteva apartamente într-un complex rezidenţial. Hănescu, care va împlini săptămâna viitoare 28 de ani, conduce, cu peste două milioane de dolari, clasamentul câştigurilor tenismenilor români. Este urmat de Sorana Cîrstea (700.000 de dolari), Edina Gallovits (600.000 de dolari), Monica Niculescu (480.000 de dolar