În urmă cu 40 de ani, Neil Armstrong a pus pentru prima dată piciorul pe Lună, rostind celebra frază „Este un pas mic pentru om, dar un salt gigantic pentru omenire“.
În urmă cu 40 de ani, în noaptea de 20 spre 21 iulie 1969, se auzea de pe Lună prima voce umană. Vorbea cu greu, cu pauze lungi şi spunea: „Este un pas mic pentru om, dar un salt gigantic pentru omenire“. Cu aceste cuvinte, Neil Armstrong marca un moment de cotitură în istoria omenirii. El a fost primul om care a ajuns pe alt corp ceresc, cel mai apropiat de planeta noastră. Milioane de persoane din toate colţurile lumii au urmărit în direct la televizor acele imagini în alb şi negru, care erau transmise din spaţiu. Şi în linişte, în acea noapte fierbinte de vară, milioane de ochi priveau înmărmuriţi cum Armstrong păşea pe suprafaţa astrului selenar. Armstrong şi Edwin Aldrin, care l-a urmat la puţin timp după aceea, se mişcau încet, controlându-şi atent gesturile. Au rămas să se plimbe în zona de aselenizare, timp de 2 ore şi 36 de minute, timp în care au fost recoltate 21,4 kg de roci selenare, depozitate într-o strălucitoare valiză de aluminiu. Călătoria spre Lună nu a fost deloc uşoară pentru cei doi astronauţi. Echipajul Apollo 11, alcătuit din Neil Armstrong, Edwin (Buzz) Aldrin şi Michael Collins, a plecat de la Centrul Spaţial „Kennedy“, din Florida, pe 16 iulie 1969, sub privirile a sute de americani care au ţinut să ia parte la acest eveniment istoric. După patru zile, Neil Armstrong transmitea bazei spaţiale din Houston următorul mesaj: „Către baza din Houston. Anunţ oficial că «Vulturul» a aselenizat“.
Teoria conspiraţiei
„Omul pe Lună? Hai să fim serioşi! Toată lumea ştie că omul nu a ajuns niciodată pe Lună. Iar tot spectacolul cu astronauţii, cu fotografiile, cu rocile selenare a fost pus în scenă - extrem de bine, e adevărat - pentru a demonstra supe
