În pofida unor dificultăţi tehnice, misiunile Apollo cu echipaj la bord au înregistrat imagini în alb-negru ale activităţilor astronauţilor americani pe Lună. Citiţi şi:

Odiseea primului pas pe Lună

Însă, când s-a cerut difuzarea înregistrărilor originale, pentru a fi analizate de cei care nu cred în povestea americanilor care au pus piciorul pe Lună, ­NASA a anunţat că lipsesc:  „Originalele s-au pierdut când arhiva a fost mutată”. Atunci, specialiştii ­NASA au fost asaltaţi de întrebări referitoare la o posibilă mistificare a misiunilor cu echipaj la bord. 

„Pe Lună, în locurile de aselenizare, se găsesc numeroase dovezi ale prezenţei astronauţilor americani”, au susţinut purtătorii de cuvânt ai NASA. Un răspuns stereotip, care multă vreme nu a putut fi contracarat. Era vorba de steagurile americane, de cărucioarele selenare şi de alte echipamente lăsate în urmă de astronauţi.

În 2007, Agenţia Japoneză de Explorări Aerospaţiale (JAXA) a lansat sonda spaţială SELENE – Kaguya, botezată după numele unei prinţese dintr-un basm japonez - care s-a plasat cu succes pe o orbită a Lunii, la o distanţă de aproximativ 100 de kilometri de sol. Kaguya este primul satelit artificial al Lunii.

Programul japonez este considerat cel mai ambiţios de la prima misiune americană Apollo, din 1969. Sonda principală purta alţi doi sateliţi, Okina şi Ouna, care servesc unul ca staţie pentru transmiterea datelor pe Pământ în perioada în care sonda se afla în spatele Lunii, iar celălalt pentru cartografierea câmpului gravitaţional.

Faţa nevăzută a Lunii

Japonia a devenit astfel prima ţară care a explorat „faţa nevăzută” a Lunii. Cu ajutorul a 15 instrumente de măsură şi al unei camere video de teren, care reconstruieşte tridimensional formele fotografiate, s-a putut efectua o explorare prec