Mâine se împlinesc 40 de ani de când astronautul Neil Armstrong a devenit primul om care a pus piciorul pe Lună. Adepţii teoriei conspiraţiei se străduiesc să demonstreze că aselenizarea nu a avut loc. Citiţi şi:
SUA nu au renunţat la colonizarea Lunii
Aselenizarea, un eveniment controversat
2009 - Anul Astronomiei: de la luneta lui Galilei, la telescopul Hubble (VIDEO)
Neil Armstrong a lăsat colegilor, înainte de a pleca spre Lună, un cec în valoare de câţiva dolari. Acum, acesta valorează 19.400 de euro
La 20 iulie 1969, peste 600 de milioane de telespectatori priveau cu sufletul la gură cum primul om, astronautul Neil Armstrong, punea piciorul pe Lună. Wernher von Braun, părintele rachetelor spaţiale, a declarat atunci că acesta este un pas la fel de important pentru istoria omenirii ca acela când fiinţele primordiale au pus piciorul pe uscat, ceea ce a dus la apariţia omului. Dar au făcut americanii acest pas? Indiferent dacă l-au făcut sau nu, ziua de 20 iulie a intrat pentru totdeauna în istorie şi an de an este celebrată.
Cucerirea Spaţiului
Scriitorul american Craig Nelson a abordat subiectul din punct de vedere al efectului pe care „pasul pe Lună” l-a avut asupra psihicului întregii omeniri. În cartea „Rocket Men: The Epic Story of the First Men on the Moon” („Omul-rachetă: povestea primului om pe Lună”), apărută anul acesta, Nelson scoate în evidenţă impactul copleşitor pe care l-a avut asupra omenirii numărătoarea inversă până la lansarea imensei rachete Saturn V, în cadrul misiunii Apollo 11, la bord ul căreia se aflau Neil Alden Armstrong, Edwin Eugen (Buzz) Aldrin şi Michael Collins.
Lansarea misiunii Apollo fusese posibilă după ani de experimente, spionaj între americani şi sovietici, concurenţă acerbă între echipa de ingineri condusă de Robert Goddard şi Wern
