Schimbare importantă în legislaţia muncii la nivel european: săptămâna de lucru creşte de la 40 la 48 de ore. Pentru români, situaţia ar fi similară cu cea de pe vremea lui Ceauşescu, când weekendul începea sâmbăta după-amiază. Sursa: ReutersSursa: NorthFoto
1 /.
De 20 de ani, în România se lucrează oficial doar 40 de ore pe săptămână, de luni până vineri. Teoretic, fiecare oră muncită în plus se plăteşte suplimentar salariului de bază, or, modificarea votată în Parlamentul European permite angajatorilor să crească programul de lucru cu 8 ore fără a opera şi o creştere salarială.
Românii riscă să rămână fără weekend prelungit, fiindcă europenii au majorat săptămâna maximă de lucru la 48 de ore.
Ar fi, spun unii, o măsură normală de creştere a productivităţii în vremuri de criză. Dar, salariaţi din toate colţurile ţării, liniştiţi-vă deocamdată: creşterea săptămânii de lucru e o decizie politică pe care actualul guvern ezită deocamdată să şi-o asume.
În mod firesc, modificarea Codului Muncii va fi operată doar după consultări îndelungate şi anevoiase cu partenerii sociali: sindicate şi patronate.
Sindicatele nici nu vor să audă
Sensul creşterii programului la 48 de ore pe săptămână trebuie înţeles astfel: patronatul poate solicita prelungirea programului pe toată durata anului sau numai în anumite perioade, temporar, atunci când există presiunea onorării unor comenzi mari. Din acest punct de vedere, patronatele ar întâmpina cu mare căldură săptămâna de 48 de ore, pentru că, în situaţii neprevăzute, pot chema oamenii la treabă fără a-i plăti suplimentar.
Însă sindicaliştii nu vor să cadă în această capcană. Marius Petcu, pre şedintele confederaţiei sindicale CNSLR Frăţia, este convins că decizia europeană privind majorarea săptămânii de lucru este urmare a presiunii patronatel
