Istvan Horvath, preşedintele Institutului Naţional de Studiere a Problemelor Minorităţilor crede că problema accesului la studii superioare în limbile minoritare s-a rezolvat. A învăţat limba română în armată şi la facultate. „Armata era o posibilitate de socializare pentru minorităţi, pe lângă monopolul televiziunii în limba română şi locul de muncă”, spune Horvath.

Studiul minorităţilor l-a preocupat începând din studenţie, în timpul evenimentelor din martie 1990, de la Târgu- Mureş. „M-am certat cu colegii de cameră români. Dincolo de emotivitatea experienţei de viaţă reală, pusă în paranteză de un context istoric, am vrut să văd ce se întâmplă în profunzime”, a explicat Horvath.

Dacă iniţial cercetările scoteau la iveală preocuparea maghiarilor pentru emigraţie, acum studiile arată că şi alte minorităţi au preocupări în acest sens. Ştiam că evreii şi germanii au potenţial migrator. „Am mai descoperit croaţii şi cehii, statele de neam având o politică de atragere a lor”, spune Horvath, unul din cei doi experţi în materie de migraţie ai Institutului Naţional de Studiere a Problemelor Minorităţilor (INSPM).

La Institut studiază obiceiurile minorităţilor şi evoluţia acestora. Despre apucăturile unor minorităţi s-a convins chiar în mod direct: „Ne-a dispărut o geantă din sediu. La noi vin multe persoane pentru interviu”.

„Mai avem până la un preşedinte minoritar”

În ciuda unor opinii pesimiste, Horvath este încrezător că situaţia minorităţilor nu ridică probleme deosebite la noi. „Mai avem mult până la avea un preşedinte din cadrul minorităţilor, ca în SUA, unde din anii 30 există programe de acordare de şanse şi cetăţenilor de culoare. Dar şi episoadele de agresiune nu sunt la fel de puternice ca în Europa de Est sau Ungaria, unde crimele împotriva rromilor sunt instituţionalizate”.