Traian Pârvulescu s-a îmbogăţit din afacerea cu fructe de mare, pe măsură ce românii le-au prins gustul. Sursa: Codrin Prisecaru

Apetitul românilor pentru delicatesele mării n-a apărut de ieri, în schimb bucătarii români din restaurante abia şi-au început perfecţionarea, pentru că meniurile mediteraneene nu mai sunt o modă, ci un lucru obişnuit pe reţetar. Ca oricare început, greul a fost la materia primă, mai mereu congelată.

Localurile cu pretenţii aveau nevoie de vitrine în care crabii, homarii sau caracatiţele roz să fie expuse pentru demonstraţia clară că acolo ajunge cea mai proaspătă marfă care mişcă. Pe lângă restaurante, reţelele de distribuitori de peşte sau produse congelate s-au specializat, treptat, pe cea mai mare cerere în meniurile exotice: fructele de mare.

Capitala înghite cinci tone pe săptămână

Unul dintre cei mai mari importatori de produse din categoria „lux”, de la soiuri rare de peşte proaspăt până la caracatiţe şi caviar, este şi Traian Pârvulescu din Bucureşti. Compania lui de import şi distribuţie acoperă necesarul marilor hoteluri şi restaurantedin Capitală până la „orice trece de trei stele”, dar şi a restaurantelor cu specific mediteranean. Cam cinci tone de fructe de mare se consumă, săptămânal, în Bucureşti, iar în perioadele aglomerate cu evenimente, recepţii sau cocktailuri, cantitatea se dublează.

Deşi este un business într-o creştere constantă, românii abia se familiarizează cu gândul de a mânca scoici, raci sau preparate mai rafinate din somon sau calcan. „Îţi plac sau nu-ţi plac. La treburile astea nu poţi spune că «aproape îmi plac»”, spune Pârvulescu, un fan câştigat al delicateselor, de două ori pe săptămână, atunci când dă gata o porţie de creveţi.

Achiziţii la licitaţie

La depozitul firmei din Chitila, în care s-au investit milioane de