Pentru Comisia Europeană, acordarea unei linii de credit statului leton constituie un fel de experiment. Procentele în valoare de milioane de dolari nu constituie singurul preţ pe care Letonia îl va plăti pentru dreptul de a beneficia de credite internaţionale. Potrivit experţilor, căzând într-o dependenţă pe termen lung faţă de resursele financiare internaţionale, Letonia îşi va pierde în mod inevitabil suveranitatea politică, fapt ce se va răsfrânge şi asupra deciziilor luate la Riga, şi asupra formei de conducere a ţării.

Din punctul de vedere al pieţii financiare, Letonia, aflată în pragul falimentului, a primit credite în condiţii destul de avantajoase: Comisia Europeană a dat bani cu o dobândă de 3,125%, iar Fondul Monetar Internaţional, de 4,2-4,5%, în timp ce restituirea împrumutului beneficiază de o perioadă de graţie de trei ani.

Este puţin probabil ca oficialii letoni să spună deschis ce anume a determinat o asemenea mărinimie a donatorilor financiari, însă pe culoarele politicului se vorbeşte din ce în ce mai insistent despre posibilitatea îngustării împuternicirilor de care se bucură în prezent autorităţile locale, până la perspectiva implementării unei administrări externe.

Unii analişti susţin că, în cazul Letoniei noţiunea de „suveranitate politică“ a fost întotdeauna destul de discutabilă. „Nivelul de suveranitate al unui stat este determinat de existenţa resurselor energetice pe teritoriul său“, explică politologul Ilze Ostrowska. Obligaţii suplimentare pentru Letonia sunt prevăzute şi de statutul său de membru UE şi NATO, iar odată cu înrăutăţirea situaţiei financiare presiunile din partea celor două organisme, în mare parte concurente, va creşte. (…)

Pentru Comisia Europeană, acordarea unei linii de credit statului leton constituie un fel de experiment. În toată existenţa sa de până acum, UE