Lecturi FP. „Falimentul” statelor baltice descris în ultima ediţie a FP România poate avea consecinţe strategice în regiune? Efecte similare ale crizei aduc în aceeaşi situaţie şi alte state din Europa de Est, chiar România? Citind ediţia FP România, domnii Vasile Puşcaş şi Mihai Răzvan Ungureanu, membri ai Consiliului editorial al revistei, temperează temerile generate de articol: UE şi NATO rămân solidare intern.

Lipsa de solidaritate manifestată în această perioadă de criză pe continentul european poate afecta şi câştiguri euroatlantice pe care le credeam intangibile - precum Articolul 5 al NATO? Vedeţi terenul deschis pentru o nouă extindere a sferei de influenţă ruseşti în statele baltice, ca şi în Europa de Est?

Vasile Puşcaş: Cred că unii autori proclamă prea uşor „falimentul statelor baltice”. Desigur că situaţia economică a statelor baltice reflectă, într-adevăr, minusuri în ceea ce priveşte pregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană, în special la nivelul instituţiilor statului - situaţie, de altfel, deloc străină şi celorlalte state noi membre din zonă -, dar de aici şi până la viziunea apocaliptică a dezintegrării politico-economico-militare a zonei este, totuşi, o cale puţin probabilă.

Mai există şi un alt aspect care mă face să fiu reţinut în aprecierile unui dezastru în zonă.

Dacă vorbim acum, în 2009, după 5 ani de membership, despre un eşec al statelor baltice, atunci implicit vorbim şi despre un eşec la nivelul Uniunii Europene; în ciuda previziunilor sumbre/ sceptice, Uniunea Europeană este o structură integrativă care şi-a stabilit ca obiectiv bunăstarea membrilor ei, care funcţionează pe baza politicilor agreate de membrii săi, politici îndreptate spre obiectivul menţionat. Să nu uităm că, în ceea ce priveşte solidaritatea la nivelul Uniunii Europene, aceasta există şi deja se lucrează în această logică,