"Un pas mic pentru om, un pas mare pentru omenire". Acestea erau cuvintele spuse de astronautul american Neil Armstrong, primul om care a păşit pe Lună, pe 20 iulie 1969. Statele Unite se impuneau astfel în faţa Uniunii Sovietice în cursa pentru cucerirea spaţiului, după ce ruşii intraseră şi ei în istorie, trimiţând primul om în spaţiu, Iuri Gagarin, în 1961.

"Un pas mic pentru om, un pas mare pentru omenire". Acestea erau cuvintele spuse de astronautul american Neil Armstrong, primul om care a păşit pe Lună, pe 20 iulie 1969.

Statele Unite se impuneau astfel în faţa Uniunii Sovietice în cursa pentru cucerirea spaţiului, după ce ruşii intraseră şi ei în istorie, trimiţând primul om în spaţiu, Iuri Gagarin, în 1961.

Războiul Rece era la apogeu, iar Uniunea Sovietică era cu un pas înainte, după ce plasase pe orbită în 1957 primul satelit realizat de om, Sputnik.

Bazându-se pe prosperitatea şi pe capacităţile tehnologice de care dispunea, Statele Unite au pus la punct rapid programul Apollo, care costa circa 25 de miliarde de dolari în 1969, echivalentul în prezent a circa 115 miliarde de dolari, mai exact de şase ori şi jumătate bugetul anual al NASA.

Programul Apollo a avut parte şi de evenimente tragice. Trei astronauţi au murit într-un accident la sol, petrecut în 1967. Prima misiune importantă a avut loc în decembrie 1968, Apollo 8, primul zbor în jurul Lunii, cu echipaj uman la bord.

Neil Armstrong şi Buzz Aldrin au ajuns pe lună în 1969. Cei doi astronauţi au petrecut 21 de ore pe satelitul natural al Pământului şi au adus înapoi 21 de kilograme de roci.

Ei au lăsat pe Lună un drapel american şi o placă de oţel, cu un mesaj de pace, semnat de preşedintele de la acea vreme, Richard Nixon. Primul pas pe Lună a fost urmărit în direct de sute de milioane de telespectatori.

Neil Armstrong are acum 78 de ani. El a vorbit de