Devine din ce în ce mai evident că, odată cu rambursarea fondurilor primite, Wall Street îşi recâştigă libertatea de a se certa cu Washingtonul. Administraţia condusă de Barack Obama e pe punctul de a afla cât de repede se întoarce roata destinului în lumea finanţelor. Riscul să încaseze câteva palme din partea sorţii este considerabil, şi nu prea poate face nimic să se apere. Datele problemei sunt simple: în toamnă, bănci mari, cu renume şi istorie, au primi
Devine din ce în ce mai evident că, odată cu rambursarea fondurilor primite, Wall Street îşi recâştigă libertatea de a se certa cu Washingtonul.
Administraţia condusă de Barack Obama e pe punctul de a afla cât de repede se întoarce roata destinului în lumea finanţelor. Riscul să încaseze câteva palme din partea sorţii este considerabil, şi nu prea poate face nimic să se apere.
Datele problemei sunt simple: în toamnă, bănci mari, cu renume şi istorie, au primit din partea guvernului federal american câteva miliarde bune de dolari pentru a putea face mai bine faţă crizei. Dacă la începutul secolului trecut JP Morgan salva de la pierzanie guvernul american încuindu-şi colegii într-un beci, la începutul acestui secol guvernul american salva banca JP MorganChase şi nu numai.
Odată cu banii de la guvern, băncile s-au văzut şi cu nişte uriaşe cătuşe care le restricţionau capacitatea de acţiune în privinţa recrutării străinilor, a politicii salariale, şi nu numai. Pe principiul „cine plăteşte lăutarii alege şi muzica“, Congresul american a prins un curaj instant de a trasa sarcini incomode Wall Street-ului. De curând însă, băncile au început să bată din pinteni pentru a rambursa fondurile primite. Cel puţin două – JP Morgan şi Goldman Sachs – au făcut asta în ciuda temerilor că poate ar fi prea devreme. În acelaşi timp, aceleaşi firme au raportat rezultate trimestriale peste aşteptările pieţ
