O analiză realizată de cotidianul britanic “The Independent” arată că de aproape o jumătate de secol, pornografia stimulează dezvoltarea tehnologiei, nevoia de a procesa şi răspîndi rapid materiale destinate adulţilor contribuind constant la crearea de noi dispozitive, care mai de care mai sofisticate. Proiectorul Super 8, lansat de Kodak în anul 1965, a devenit popular ca urmare a conţinutului pornografic mare care se putea livra rapid, cu ajutorul său. Modelul era ideal pentru proiecţii private, cu rolele sale lungi de peste 15 metri, care permiteau vizionări de durată sensibil mai mare decît cele posibile pînă atunci. Replica din direcţia foto s-a numit Polaroid, aparat şi tehnologie denumite astfel după compania care le-a inventat. Fotografii obţinute instantaneu, în mai puţin de un minut, fără a pleca de acasă la un centru de procesare, acestea erau avantajele unui aparat foto de-a dreptul revoluţionar, exploatate în mod logic pe raţiuni legate de intimitate, dar şi de pornografie. Folosind un astfel de aparat, nimeni nu riscă momente jenante şi priviri dezaprobatoare în centrul de unde se ridică, în mod tradiţional, pozele. În anii '70, războiul suporturilor video a fost tranşat şi cu ajutorul pornografiei. După ce compania Sony a lansat, în 1975, sistemul Beta, cei de la JVC au dat replica, un an mai tîrziu, cu caseta VHS, una inferioară din punct de vedere al calităţilor tehnice, dar care a cîştigat enorm mai mulţi cumpărători datorită faptului că oferea o soluţie mult mai simplă de producere şi multiplicare a conţinutului. Şi dacă pornografia a ajutat casetele VHS să le învingă pe cele Beta la capitolul popularitate şi vînzări, “serviciul” a fost reciproc. Tehnologia lansată de JVC a sprijinit industria porno să se extindă, datorită distribuirii pe suporturi cu durata superioară celor Beta. Acestea din urmă aveau doar 60 de minute, insuficient pe