Analiză internaţională. Lituania celebrează 1.000 de ani de la prima atestare istorică a ţării. Totodată, se împlinesc 20 de ani de la intensificarea eforturilor naţiunii baltice de a se rupe de URSS. Acum douăzeci de ani, profesorul de muzică Vytautas Landsbergis - în prezent membru al Parlamentului European - era liderul mişcării Sajudis, care milita pentru independenţa Lituaniei. „Ştiam, desigur, că va fi foarte periculos şi că putem fi zdrobiţi, dar ştiam şi că nu avem de ales şi că era timpul ca Lituania să-şi recâştige libertatea, în ciuda ameninţării tancurilor”, spune Landsbergis.
Tancurile sovietice au intrat pe străzile din Vilnius în 1990 şi 1991- unul dintre puţinele momente în care Kremlinul a crezut că puterea militară mai poate încă să învingă.
Înainte de intervenţia tancurilor, au avut loc discuţii de culise. Ironia a fost că preşedintele sovietic Mihail Gorbaciov a trebuit să se confrunte nu doar cu mişcarea de independenţă, ci şi cu Partidul Comunist din Lituania, care dorea tot independenţa.
Algirdas Brazauskas, fost preşedinte şi premier al Lituaniei şi ex-preşedinte al Partidului Comunist Lituanian cu 20 de ani în urmă, susţine că a fost ameninţat de multe ori de ruşi cu folosirea armatei şi a KGB-ului, în încercarea Moscovei de a ţine sub control situaţia din Lituania.
Respingerea dramatică a comunismului în Polonia în 1989 a avut însă o mare influenţă asupra Lituaniei, în demersul său de a se rupe de Moscova. Şi solidaritatea baltică a jucat un rol-cheie – toate cele trei ţări (Estonia, Letonia şi Lituania) foloseau festivalurile de muzică ca pe un mijloc de protest paşnic, iar evenimentele din 1988-1991 au devenit cunoscute drept o „revoluţie prin cântec”.
La 23 august 1989, în ziua celei de a 50-a aniversări a pactului Ribbentrop-Molotov, sute de mii de lituanieni s-au prin
