Mulţi oameni încă se îndoiesc că Neil Armstrong a păşit pe Lună, acum 40 de ani, pe 20 iulie 1969. Scepticii cred că acest "pas uriaş pentru omenire" a avut loc de fapt pe un platou de filmare din Arizona, stat american dominat de peisaje deşertice, asemănătoare celor de pe satelitul natural al Pământului.
Mulţi oameni încă se îndoiesc că Neil Armstrong a păşit pe Lună, acum 40 de ani, pe 20 iulie 1969. Scepticii cred că acest "pas uriaş pentru omenire" a avut loc de fapt pe un platou de filmare din Arizona, stat american dominat de peisaje deşertice, asemănătoare celor de pe satelitul natural al Pământului.
Mulţi oameni cred că Agenţia Spaţială Americană a regizat aselenizarea, pentru a deturna atenţia opiniei publice americane de la Războiul din Vietnam sau pentru a face populaţia să creadă că i-au învins pe sovietici în cursa pentru cucerirea spaţiului.
Scepticii susţin că aselenizarea în acea epocă ar fi fost imposibilă. Ei argumentează cu ideea că astronauţii nu ar fi putut supravieţui radiaţiilor cosmice la care ar fi fost expuşi în călătoria lor spre Lună.
Imaginile cu primii paşi făcuţi pe Lună de Neil Armstrong şi Buzz Aldrin au provocat multe controverse. Oamenii au remarcat în primul rând absenţa stelelor de pe cer.
Experţii răspund că nici fotografiile care prezintă bolta cerească făcute noaptea de pe Terra nu captează imaginea stelelor, decât dacă sunt făcute cu o expunere de câteva secunde.
Scepticii au mai observat că în imaginile video drapelul american înfipt în solul lunar pare să fluture, deşi nu există aer pe Lună. Specialiştii spun însă că steagul se mişca pentru că de-abia fusese înfipt în sol de către astronauţi.
Unii oameni mai spun că umbrele din imagini cad într-un mod curios, lucru ce ar denota mai degrabă existenţa unor lumini artificiale, specifice unor spoturi de pe platourile de filmare cinematogr
