O serie de povestiri şi fragmente de jurnal, găsite după moartea celebrei poete Sylvia Plath, apar pentru prima dată în limba română.

Dacă Sylvia Plath ar fi trăit, probabil şi-ar fi păstrat povestirile din „Johnny Panic şi Biblia Viselor” în sertar. Sau le-ar fi recitit şi meşterit de-a lungul vieţii, până ar fi căpătat forma perfectă. Cele treisprezece nuvele, cinci scrieri jurnalistice, fragmentele de jurnal şi cele nouă povestiri inedite găsite în arhiva unei biblioteci din Indiana au fost adunate de scriitorul Ted Hughes, soţul poetei, într-un volum scos pe piaţă zilele acestea, la Polirom.

„Sylvia Plath respinsese categoric mai multe dintre povestirile de aici, aşa că ele sunt publicate în ciuda evaluării ei critice. E un lucru care trebuie luat în considerare. Dar, în ciuda slăbiciunilor evi dente, ele par suficient de interesante pentru a fi păstrate, fie şi doar ca indicii privitoare la autobiografia ei lăuntrică”, scria Ted Hughes despre cartea a cărei primă ediţie în limba engleză a fost publicată în 1977.

Autor-cult abia după moarte

„Autobiografia lăuntrică” a autoarei care s-a sinucis prin asfixiere la doar 31 de ani, în 1963, băgându-şi capul în cuptorul maşinii de gătit, după ce îşi izolase copiii în camera lor, e la fel de pasionantă precum opera ei. Sylvia Plath a devenit autor-cult abia după moarte, iar posteritatea i-a rezervat o viaţă postumă de-a dreptul fabuloasă, deloc în consens cu existenţa ei marcată de o severă şi îndelungată depresie şi de conştiinţa, în ultimii ani de viaţă, că s-a ratat ca scriitor. Mii de articole şi dizertaţii au disecat creaţia ei - există chiar un volum numit „Sylvia Plath. Ghidul începătorului” - sute de biografi au răscolit în arhive şi în trecutul poetei, iar milioane de cititori se declară fascinaţi de poezia ei şi se întrunesc în fan-cluburi. În 2003, Hollywood