Economiile Europei Centrale şi de Est, inclusiv cea românească, păreau mai puţin expuse problemelor crizei financiare, care avea rădăcinile sale în lumea produselor financiare sofisticate. În fiecare lună se deteriorează câte ceva - consum, producţie, export, construcţii, conturile ţării. Analiştii încep să vorbească de valuri de criză care atacă regiunea central şi est-europeană.

Economistul Nouriel Roubini, cu reputaţia sa consolidată de sceptic, a lansat ipoteza că regiunea şi mai ales România şi Bulgaria ar putea fi cuprinsă de o criză de tip asiatic. Ingredientele există - sunt o mulţime de vulnerabilităţi asemănătoare. Valul ăsta de criză ar porni din Letonia, care se va vedea silită să-şi devalorizeze brutal moneda. Lars Christensen, analist al Danske Bank, nu ignoră posibilitatea unei contaminări externe, care ar accentua problemele României, dar se teme că ar veni de la leva bulgărească, mai degrabă. Dar ingredientele crizei sunt prezente în interior.

„Mie nu mi-ar fi frică de influenţele externe, cu toate că şi ele sunt importante, ci de faptul că s-ar putea să amânăm ieşirea din criză, dacă nu stăpânim cheltuielile rigide, de tipul salariilor. Economia are nevoie de o creştere a investiţiilor în infrastructură şi agricultură“, spune Lucian Anghel, economistul şef al Băncii Comerciale Române (BCR).

Domneşte o apatie periculoasă, care, paradoxal, pare a crea impresia de rezistenţă, spune analistul economic Matei Păun. „Sigur că trăim valuri successive de criză, doar că le ignorăm. Mi se pare periculos faptul că nu văd falimente. Avem grave probleme, dar nimeni nu închide porţile şi asta nu e normal, arată că ceva nu funcţionează sau că vom avea un val ameţitor de falimente. Restanţele la bănci au ajuns la 50 de milioane de euro şi deocamdată băncile au un dialog prietenos cu clienţii, au răbdare, dar asta se va termina. Prelungirea aceste