Aflată pe agenda publică, dar scoasă de pe lista priorităţilor după ce România a devenit membră a UE, reforma sistemului românesc de sănătate mintală se află încă pe o listă de aşteptare cu început necunoscut.

România ar putea avea, în viitorul apropiat, primele cercetări cu privire la sănătatea mintală a populaţiei şi la calitatea sistemului de îngrijiri acordate persoanelor cu tulburări psihice. Iniţiativa îi aparţine unui profesor american de origine română de la Universitatea „George Washington“, SUA, Eliot Sorel, coorganizator - alături de Spitalul de Psihiatrie din Câmpulung Moldovenesc - al primului congres de psihiatrie socială şi comunitară din centrul şi sud-estul Europei, desfăşurat la începutul lunii iulie la Gura Humorului. Evenimentul a avut loc sub egida Asociaţiei Mondiale de Psihiatrie Socială, al cărui preşedinte a fost Eliot Sorel, prezent la eveniment alături de alţi reprezentanţi ai organizaţiei: preşedintele Driss Moussaoui (Maroc) şi Shridhar Sharma (India).

Aflată pe agenda publică înainte de aderare, dar scoasă de pe lista priorităţilor după ce România a devenit membră a Uniunii Europene, reforma sistemului românesc de sănătate mintală se află încă pe o listă de aşteptare cu început necunoscut.

Trăsătura centrală a acestuia este în continuare hiperspitalizarea, o „filosofie“ uzată moral şi stigmatizantă. Singurele schimbări sunt rezultatul unor iniţiative personale, fiind realizate nu datorită sistemului, ci în ciuda anchilozei lui. Un astfel de exemplu este Spitalul de Psihiatrie din Câmpulung Moldovenesc, una dintre primele unităţi din România unde a fost introdus conceptul de psihiatrie comunitară, funcţional de mulţi ani în ţări din Europa şi America. Acelaşi spital a organizat acum primul congres de psihiatrie comunitară din centrul şi sud-estul Europei, făcând pionierat înaintea spitalelor universitare din România, c