Sunătoarea este la îndemâna oricui, pentru că o găsim în toate zonele ţării: la câmpie, la munte, dar cu precădere în regiunile deluroase. Ea se află acum în perioada de înflorire şi este momentul optim pentru recoltarea părţilor aeriene superioare.

Proprietăţile curative ale acestei plante sunt cunoscute omenirii încă din Antichitate. Se folosea atunci pentru îmbunătăţirea stării de spirit, dar şi ca cicatrizant. Efectul andidepresiv al florilor de sunătoare se datorează, potrivit datelor pe care ni le-a adus medicina modernă, unei substanţe numite hipericină, care acţionează în mod similar medicamentelor prescrise în mod uzual în depresiile uşoare şi moderate, în anxietate, dar care nu are efectele secundare ale acestora.

Sunătoarea vine de hac tulburărilor nervoase de la menopauză, dar şi nevralgiilor. Pentru a trata toate aceste suferinţe, ar trebui să bem două-trei căni de infuzie de sunătoare, zilnic. Infuzia se prepară cu două linguriţe de plantă mărunţită la o cană cu apă clocotită.

BUNĂ PENTRU BILĂ

Sunătoarea este benefică nu doar pentru sistemul nervos, ci şi pentru cel digestiv. N-ar trebui să ne lipsească din casă dacă suferim de colită, dischinezie biliară, litiază biliară, sindrom dispeptic, gastrită hiperacidă, ulcer. Este indicată infuzia de sunătoare sau tinctura.

RĂNI, ARSURI

Sunătoarea este un bun antiseptic şi cicatrizant în cazul aftelor, abceselor, diverselor răni, arsuri (inclusiv solare), alergii, eczeme, iritaţii cutanate. Totodată, calmează pruritul şi usturimea puternică. Pentru afecţiunile bucale este indicată gargara cu infuzie de sunătoare, iar pentru cele cutanate - uleiul, tinctura sau unguentul de sunătoare.

Sunătoarea este la îndemâna oricui, pentru că o găsim în toate zonele ţării: la câmpie, la munte, dar cu precădere în regiunile deluroase. Ea se află acum în perioa