Refuzul Ministerul de Finanţe (MFP) de a deschide creditele bugetare cerute de instanţa supremă încalcă principiul constituţional al neretroactivităţii normelor legale şi dreptul personalului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) de a-şi primi salariile cuvenite, se arată în motivarea sentinţei, prin care s-a decis amendarea lui Gheorghe Pogea.

Refuzul Ministerului Finanţelor Publice de executare a sentinţei Curţii de Apel Bucureşti din 9 iulie, adică neplata sporurilor cerute de ÎCCJ, constituie negarea hotărârii instanţei în sine. Magistraţii precizează că, în timp ce o direcţie din MFP a deschis credite pentru suma de 5,5 milioane de lei, precizată în sentinţa din 9 iulie a CAB, un funcţionar public din cadrul aceleiaşi autorităţi a refuzat parţial să avizeze plata sumei creditate, mai precis partea corespunzătoare sporului.

Astfel, explică judecătorii, pentru că instanţa a recunoscut că ÎCCJ are dreptul să primească întreaga sumă de bani, care include şi sporurile, orice obiecţie a MFP este nelegală, deoarece procedura de autorizare a fost suplinită de hotărârea judecătorească dată anterior, care este executorie. În motivarea CAB, se mai arată că angajaţii ÎCCJ au cerut despăgubiri, pe motiv că nu şi-au putut lua salariile "ca urmare a blocării cu abuz de putere a creditului bugetar pe luna iulie 2009". Cererea de despăgubiri a fost, însă, respinsă.

CITIŢI ŞI:

Pogea atacă decizia magistraţilor care l-au amendat