Ultima sentinţă capitală şi ultimul proces politic cu public din regimul Ceauşescu. Exact în urmă cu 20 de ani, Tribunalul militar a pronunţat sentinţa de condamnare la moarte a diplomatului Mircea Răceanu. Judecătorii n-au dat declaraţii de presă. Nici măcar spaţii pentru anunţul evenimentului n-au consacrat ziarele.
În 14 martie 1989, un scurt comunicat în Scînteia anunţase că diplomatul Mircea Răceanu fusese arestat pentru trădare. Între timp, fusese exclus din partid, diplomaţii întrecându-se, în stilul anilor '50, să "înfiereze" şi să propună pedepse dure. Nicăieri nu s-a amintit că "trădătorul" era fiu de "erou al clasei muncitoare" ucis într-un lagăr de către nazişti. Ori că mama sa, comunistă ilegalistă, îl născuse fiind deţinută politic în închisoare.
După finalizarea anchetei, fusese adus în faţa tribunalului militar prezidat de colonelul Gică Popa. Acelaşi Gică Popa care a dat citire şi sentinţelor capitale din procesul Ceauşeştilor.
Ultimul deţinut politic eliberat în decembrie 1989 a fost Mircea Răceanu. Dintre toţi disidenţii cooptaţi în structurile politice nou create ori în cele care-au continuat să funcţioneze după căderea lui Ceauşescu, fostul condamnat la moarte a fost singurul evitat.
În prezent, Mircea Răceanu trăieşte în Statele Unite ale Americii împreună cu familia sa. S-a consacrat cercetării istorice a relaţiilor româno-americane. În ultima sa vizită în Bucureşti - făcută cu prilejul lansării volumului "Istoria clauzei naţiunii celei mai favorizate în relaţiile româno-americane" (editat de Institutul Naţional pentru Memoria Exilului Românesc) - a avut amabilitatea să rememoreze pentru cititorii noştri momente care conferă biografiei sale o stranie unicitate.
FIU DE ILEGALIŞTI, NĂSCUT ÎN ÎNCHISOAREA VĂCĂREŞTI
Credeam, când ne-am întâlnit, că povestea naşterii sale ţine de
