„Un pas mic pentru mine, un pas mare pentru omenire” şi o cheltuială colosală pentru finanţele publice: în timp ce lumea sărbătorea 40 de ani de la prima aselenizare, americanii se întreabă cam care ar fi costurile unei noi misiuni spaţiale pe solul astrului selenar. Pe 25 mai 1961, preşedintele recent ales John Fitzgerald Kennedy cerea congresului american fondurile necesare trimiterii primului om pe Lună, fapt prevăzut să se întâmple până în 1970. Aflate î
„Un pas mic pentru mine, un pas mare pentru omenire” şi o cheltuială colosală pentru finanţele publice: în timp ce lumea sărbătorea 40 de ani de la prima aselenizare, americanii se întreabă cam care ar fi costurile unei noi misiuni spaţiale pe solul astrului selenar.
Pe 25 mai 1961, preşedintele recent ales John Fitzgerald Kennedy cerea congresului american fondurile necesare trimiterii primului om pe Lună, fapt prevăzut să se întâmple până în 1970. Aflate în plin război rece, Statele Unite trebuiau să facă faţă provocării tehnologice venită din partea Rusiei, care, în 1957, a lansase pe orbită satelitul Sputnik.
Între 1969 şi 1972, programul Apollo a costat guvernul american nu mai puţin de 25 de miliarde de dolari, echivalentul a 150 de miliarde de dolari de astăzi.
La 3 ani după momentul istoric de la 20 iulie 1969, guvernul american a decis să întrerupă misiunea din cauza costurilor enorme pe care le presupunea.
Un pas de 200 de miliarde de dolari
America visează la o nouă explorare spaţială. Ambiţia ar putea fi însă spulberată de criza economică. În 2004, George W. Bush a lansat un astfel de proiect, ale cărui costuri oficiale au fost estimate la 100 de miliarde de dolari. În realitate, însă, costurile ar putea să se ridice la suma de 200 de miliarde de dolari.
Ambiţiile de realizare a unei noi misiuni spaţiale sunt totuşi mari, în ciuda unui deficit bugetar de 1.000
