Promovarea sănătăţii – formalism şi birocraţie

• Prima dificultate a muncii de promovare a sănătăţii provine din faptul că nu i se acordă importanţa cuvenită la nivel de stat.

• Serviciile de promovare a sănătăţii sunt considerate peste tot, de către sistem, nişte „cenuşărese“.

• Formalismul este una din bolile sistemului, inclusiv al celui de prevenţie.

• (…) sunt apreciate mai mult vorbele şi rapoartele despre activităţi decât activităţile.

• (…) munca în domeniul promovării sănătăţii este cu atât mai eficientă cu cât este abordată din perspective mai diverse.

• (…) se resimte şi lipsa unor cursuri de perfecţionare pentru angajaţii din sistemul de promovarea sănătăţii la nivel naţional.

• (…) şcoala nu a inclus încă în curriculă ca disciplină obligatorie de studiu educaţia pentru sănătate.

• (…) Dacă nu vom implica părinţii în rolul lor de model în munca de prevenţie a fumatului, puţine şanse vom avea să fim eficienţi. În timp ce la şcoală le vorbim elevilor despre fumat şi consecinţele lui asupra sănătăţii, patronii de cafenele, localuri şi discoteci vând ţigări minorilor şi le permit să fumeze în spaţiile lor fără să fie sancţionaţi în niciun fel, conform legii, de către organele abilitate (…) În timp ce la şcoală le vorbim elevilor despre fumat şi consecinţele lui asupra sănătăţii, prin mass-media şi alte mijloace se duc campanii mult mai eficiente în care mesajele sunt cu totul ambigue, de genul „Fumatul este chiar singura ta plăcere?“. Cum să lupţi cu astfel de mesaje în care chiar se afirmă că fumatul este o plăcere şi în care ideea gravităţii fumatului este subminată prin aluzia sexuală?

• (…) nici un program nu ar trebui pus în practică fără o dezbatere în detaliu asupra lui, fără crearea şansei ca punctele de vedere critice să poată fi exprimate.

D