Personalul Direcţiei pentru Întreţinere a Patrimoniului nu poate efectua toate lucrările din oraş. După ce, timp de un an, departamentul specializat s-a chinuit să facă reparaţii în oraş, primăria a înţeles că are nevoie de specialişti.
Una din cele mai mari nemulţumiri ale reşiţenilor, în această perioadă, sunt şantierele create în oraş din cauza diferitelor lucrări de reparare sau întreţinere. Aproximativ opt şantiere ISPA, la care se adaugă alte lucrări de întreţinere, se efectuează astăzi în Reşiţa.
Cei zece angajaţi de la Direcţia pentru Întreţinere şi Reparare a Patrimoniului din cadrul Primăriei Reşiţa nu fac faţă tuturor solicitărilor. Criza de personal şi slaba dotare a direcţiei a dat naştere unei hotărâri a consilierilor. Acordul cu alte firme de specializare este soluţia salvatoare. „Noi nu efectuăm lucrări de asfaltare şi refacere a pavajului pentru că nu avem utilaje. Ultimul a fost achiziţionat în anul 2001 sau 2002. În cazul în care apar lucrări de refacere în oraş, noi trebuie să avem firma stabilită prin licitaţie pentru a acţiona“, a spus Ioan Simion Purec, şeful Direcţiei pentru Întreţinere şi Reparare a Patrimoniului.
Economie de tip sovietic
Toate lucrările care trebuia făcute în oraş erau în sarcina angajaţilor Direcţiei care este astăzi subordonată primăriei. Astfel, se economiseau bani din bugetul local. Scopul înfiinţării acesteia nu a fost realizat întru totul. Dotările deficitare nu fac posibilă realizarea unor lucrări specifice. „Noi lucrăm mai scump ca celelalte firme. Refacerea după ISPA costă 38 de euro pe metru pătrat. Noi lucrăm cu 20 euro, iar Hidroconstrucţia, cu 18 euro“, a mai spus Purec.
Criza de buget local nu permite niciun fel de risipă, motiv pentru care firmele care vor efectua lucrări în Reşiţa trebuie să aibe tarife mai mici decât cele ale primăriei.
