În 1965 s-a încheiat operaţiunea de schimbare a denumirilor staliniste pe care le purtau mii de oraşe şi străzi din România. Între anii 1961 şi 1965 a fost schimbată titulatura a circa 12.000 de localităţi, străzi, uzine şi fabrici botezate după întemeietorii comunismului - Marx, Engels, Lenin şi Stalin. După venirea comuniştilor la putere în România, ca de altfel în toate statele ce adoptaseră socialismul, a început frenezia denumirilor staliniste. Au apărut oraşele Stalin, Vasile Roaită, Gheorghe Gheorghiu-Dej, grădiniţele „Drumul lui Lenin” sau „Ana Pauker“ şi spitale „Pavlov“.

Citiţi şi:

România, întuneric desăvârşit şi stagnare

România lui Ceauşescu, înţepenită în proiect

Portretele lui Stalin îşi fac din nou apariţia pe străzile Rusiei

Ocolul silvic „Karl Marx“

Potrivit unui „recensământ” făcut la începutul anilor ’60, în ţară existau mii de localităţi, cooperative agricole, parcuri, străzi, instituţii de învăţământ sau spitaliceşti, nave maritime şi chiar hidrocentrale care purtau numele unor sovietici de frunte sau ale clasicilor marxism-leninismului.

Conform documentelor publicate de Dan Cătănuş şi Octavian Roske în volumul „Colectivizarea agriculturii”, în 1956 erau 33 de unităţi agricole care purtau numele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, o herghelie „Filimon Sârbu“ (comunist condamnat şi executat pentru sabotaj, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial) şi un ocol silvic denumit „Karl Marx“.

Această botezare avea de-a face cu rescrierea istoriei, după cum precizează Dorin Dobrincu, directorul general al Arhivelor Naţionale ale României. Imediat după 23 August 1944, comuniştii au încercat „să facă uitată o anumită parte a istoriei, cea legată de regii României şi de evenimentele României democratice”, spune Dobrincu. Aşa au apărut aberaţiile de genul hergh