Angajatorii din sectorul public care ii obliga pe salariati sa-si primeasca salariile pe card ar trebui sa acopere si comisioanele bancare de retragere de pe card a banilor, ar fi solutia pe care o vad directorii din ministere care au comentat decizia Curtii Constitutionale (CC) prin care a fost declarata in afara legii obligativitatea.
La un comision mediu de 0,2% si un salariu mediu net lunar al celor 1,3 milioane de salariati din sectorul bugetar de 400 de euro, rezulta ca bancile incaseaza din comisionul de retragere circa 12 milioane de euro pe an.
Potrivit unei hotarari emise recent de CC, plata obligatorie a salariilor pe card pentru angajatii din institutiile publice este neconstitutionala, pentru ca veniturile salariatilor sunt reduse din cauza comisioanelor percepute de banci. "Singura solutie ar fi ca angajatorii sa suporte diferentele pe care le platesc angajatii pentru plata comisioanelor bancii pentru ca acestia sa-si poata primi salariile pe card, iar bancile ar trebui sa fie impozitate in functie de comisioanele pe care le percep", sustine Ion Ciuca, director in cadrul Ministerului Educatiei.
Angajatorii din sectorul public nu stiu inca cum isi vor plati in continuare salariatii, intrucat nu au fost inca anuntati oficial de decizia Curtii Constitutionale.
"Angajatii ANOFM primesc banii pe card, insa fiecare si-a deschis cont individual, la ce banca a vrut fiecare. Noi le-am cerut doar numarul contului in care sa facem plata salariului", a declarat pentru ZF Silviu Bian, seful Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM).
"Nu vad nicio posibilitate de majorare a fondului de salarii in conditiile bugetului actual. Noi am negociat cu banca la incheierea contractului, iar salariatii nu platesc comision la retragere", a precizat Mircea Cosea, seful Institutului National de Administratie (INA), care are 85 de anga
