În perioada 11-12 iulie, Universitatea „1 Decembrie 1918“ Alba Iulia şi Asociaţia de Literatură Generală şi Comparată din România, cu sprijinul Consiliului Judeţean Alba şi al Bibliotecii Judeţene „Lucian Blaga“, a organizat Colocviul Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată din România, cu tema Mai are un viitor istoria literaturii?, avînd peste 50 de invitaţi de la majoritatea centrelor universitare din România, inclusiv private, dar şi din învăţămîntul preuniversitar. Titlurile secţiunilor: „Statutul istoriei literaturii“, „Pornind de la E. Lovinescu şi G. Călinescu“, „Istoria literaturii şi canonul“, „Istoria literaturii în context internaţional“ (tocmai la această secţiune au fost absenţi doi din trei contributori anunţaţi!), „Despre Istoria critică a literaturii române“, „Istoria literaturii şi ştiinţele umane“, „Istoria literaturii şi învăţămîntul“ (excepţională secţiune, din păcate prea puţin dezbătută la noi şi despre care nu mai am loc să glosez acum; am remarcat aici în special poate comunicarea Sandei Cordoş) şi „Teoria istoriei literaturii“. La sfîrşitul colocviului, profesorul Paul Cornea a fost ales preşedinte de onoare al A.L.G.C.R., în vreme ce Mircea Anghelescu a devenit preşedinte în exerciţiu, iar Delia Ungureanu, secretar. Prima remarcă, preliminară, se referă la dimensiunea geoculturală a acestui colocviu: foarte bine reprezentat naţional, îi lipsesc invitaţii străini. De aici, un avantaj şi un dezavantaj. E bine că, dezbaterile desfăşurîndu-se în română, se poate face bilanţul cercetărilor autohtone în materie de istorie şi teorie literară fără intervenţii perturbatoare. E rău însă că, pe cît de multă atenţie se acordă cercetării şi literaturii române, pe atît cercetările pe plan internaţional şi, mai ales, panorama metodologică – aceasta din urmă fără să aibă nimic de-a face cu spaţiul naţional – sînt împinse înspre margine. Acest