Deşi raportul Bruxelles-ului arată că „în România s-a dat din nou impuls realizării reformei”, multe dintre problemele semnalate se regăsesc şi în raportul din 2008. Sursa: Răzvan Vălcăneanţu

Deşi a renunţat să mai condiţioneze aderarea la Şpaţiul Schengen de realizarea reformelor în sistemul judiciar şi de succesele în lupta împotriva corupţiei (aşa cum prevedea proiectul de raport publicat de EVZ la finele săptămânii trecute), Comisia Europeană (CE) aduce din nou critici dure României.

„Campioane” la acest capitol şi, implicit, responsabile de monitorizarea în continuare a României sunt, potrivit raportului dat publicităţii, ieri, la Bruxelles: parlamentul, care nu doar că blochează anchetele procurorilor anti corupţie, dar nici nu ia măsuri pentru a elimina posibilitatea tergiversării proceselor prin trimiterea lor la Curtea Constituţionlă; Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care funcţionează în baza unor „proceduri greoaie şi discutabile”, împiedicând judecarea rapidă a cauzelor penale şi, nu în ultimul rând, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) - o instituţie care mai are mult de lucru la capitolul „transparenţă”.

În parte, aceste probleme se regăsesc însă şi în raportul prezentat de CE, fix în urmă cu un an. Asta, deşi Bruxelles-ul specifică acum că, „în România, s-a dat din nou impuls realizării reformei”.

Parlamentul şi eternele dosare marca „Năstase”

Astfel, în raportul de pe 23 iulie anul trecut, CE arăta că parlamentul trebuie să permită continuarea anchetelor independente ale foşti lor miniştri, făcând evident trimitere şi la blocarea dosarelor în care procurorii cereau anchetarea fostului premier PSD, Adrian Năstase.

Eternele dosare ale lui Năstase aduc şi în acest an critici parlamentului. O „bilă albă” pentru PSD-iştii parlamentari - care au blocat nu doar dosarele lu