Deficitele bugetare ridicate vor duce la cresterea dobanzilor si reducerea investitiilor private, rezultand in inflatie, spun unii. Dimpotriva, spun altii, aceste deficite bugetare sunt necesare, pentru a evita deflatia.
Indiferent ce tabara ascultati, concluzia este una singura: teoriile despre macroeconomie sunt demontate una cate una, este de parere Paul De Grauwe, profesor la Centrul pentru Studiul Politicilor Europene si Universitatea din Leuven, intr-un comentariu pentru Financial Times.
Analistii economici s-au impartit in doua tabere, spune De Grauwe. De exemplu, cand este vorba despre politicile monetare, una dintre tabere spune ca acumularea unor cantitati masive de lichiditati este cel mai sigur drum catre hiperinflatie si sfatuieste bancile centrale sa-si construiasca o "strategie de exit".
Pe de alta parte, cealalta tabara vede in acumularea de lichiditati incercarea bancilor de a-si echilibra bilanturile contabile. Odata ce economia va incepe sa-si revina, bancile centrale vor putea sa-si retraga lichiditatile din sistemul bancar la fel de repede precum le-a injectat, riscul de inflatie fiind zero.
In ambele tabere exista castigatori ai premiului Nobel pentru economie si, desi au existat diferente si in trecut, aceasta criza economica a iscat si o criza a stiintei macroeconomiei, fiecare dintre parti acuzand-o pe cealalta de ignoranta sau rea-credinta.
Desi, la prima vedere, nu pare ca este foarte important ce cred economistii, adevarul este ca toate estimarile, atat de importante pentru investitii, sunt facute pe baza spuselor acestora.
Daca asculti prima tabara si ti-e teama de inflatie, vei vinde titlurile de stat pe termen lung si, ca rezultat, pretul acestora va scadea si ratele dobanzilor vor creste. Daca vei crede cea de-a doua tabara, vei cumpara titluri de stat, permitand g
