În jur de 2.000 de oameni s-au strâns în iulie 1989 la sărbătoarea anuală care se desfăşura în localitatea Avram Iancu. Tineri din mai multe judeţe se foloseau de această sărbătoare ca să se întâlnească. Puţin le păsa că Partidul mai bifa astfel o "activitate culturală". Pe de altă parte, meşteri din mai multe judeţe găseau un bun prilej să îşi vândă marfa tradiţională, începând cu ţuica şi terminând cu îngheţata sau cu străicuţele pe care inscripţionau anul şi locul de desfăşurare.
VETERANII
Ştefan Ciocan era în 1989 unul dintre veteranii serbărilor de la Muntele Găina. "Eu merg la Găina încă de când aveam 5 ani. În 1989, moţii şi căruţaşii dominau Târgul Găinii. Pe platou urcau foarte puţine maşini. Îmi amintesc că, de fapt, pentru a merge sus, pe Muntele Găina, însemna să participi la serbările organizate în localitatea Avram Iancu, la poalele muntelui, în satul natal al «Crăişorului moţilor». Târgul de pe munte îşi păstra farmecul aparte, arhaic. Doar noi, «găinarii», urcam pe munte, aşa ne numeam cei care mergeam an de an pe Muntele Găina, foarte mulţi elevi şi studenţi.
Noi mergeam acolo încă de joia sau vinerea, deşi sărbătoarea se ţinea numai duminica. Ne adunam lângă foc şi organizam adevărate recitaluri la chitară. Eram împărţiţi pe zonele din care venea fiecare şi treceam de la unii la alţii să gustăm din ţuica celorlalţi. Era şi o scenă din beton, pe care sâmbătă seara se organiza o discotecă. Generatorul de curent acoperea de cele mai multe ori muzica difuzată. Niciodată nu au fost scandaluri, deşi noi eram tineri", îşi aminteşte Ştefan.
"N-AM GĂSIT DESTUI MILIŢIENI"
Ordinea publică era asigurată de patru miliţieni, şefii de post din localităţile Avram Iancu şi Bulzeştii de Sus şi ajutoarele lor. Ştefan povesteşte că, în 1989, tinerii au vrut să joace fotbal cu o echipă a miliţienilor, dar nu au reuşi
