In perioadele de recesiune economica, teoria spune ca statul trebuie sa mareasca cheltuielile publice in vederea cresterii cererii globale, pentru compensarea scaderii cererii private. Guvernul Boc declara, de 6 luni, oricui are timp sa il asculte, ca va relansa investitiile in infrastructura, ca masura de crestere a cererii globale, scrie Claudiu Minea, pe blogul Jeopardy.
Nu intentionez sa discut daca aceste investitii chiar s-au facut. Vreau sa pun in discutie un alt aspect: eficienta investitiilor.
La limita, se ne imaginam ca punem 10 miliarde de euro pe un ordin de plata, pe care ii viram unei firme private, iar la explicatie scriem "INVESTITII IN INFRASTRUCTURA". De acesti bani, firma asfalteaza 100 de metri de ulita comunala la Glodeanu Silistea. Restul e profitul firmei. Se verifica ceea ce spune teoria economica? Pentru ca guvernul, nu-i asa, a investit 10 miliarde de euro in infrastructura. Exemplul pare absurd prin dimensiunile cifrelor, dar s-ar schimba ceva daca in loc de cei 100 de metri de ulita ar fi 100 de km de autostrada, la 100 milioane euro/km?
Mai intai, o istorioara: acum cateva luni, o firma care avea o cladire concesionata de la o primarie primeste o notificare de plata a impozitului pe cladiri, pentru o suma uriasa (de vreo 7 ori mai mare decat cea din anul precedent). Explicatia: cladirea nu a fost reevaluata, conform codului fiscal, in ultimii trei ani, prin urmare impozitul pe cladiri se calculeaza cu o cota de 10%, in locul celei de 1,5% (de unde si diferenta de 7 ori).
Firma si primaria cad de acord sa se procedeze la reevaluarea cladirii, cu conditia ca firma sa plateasca valoarea studiului. Primaria pune conditia ca evaluatorul sa fie ales de ea.
Primaria transmite cereri de oferta, anunta firma, moment in care are loc urmatorul dialog: Primaria: Avem 2 oferte, una de 2.000 de lei, a