Într-o perioadă în care lipsa banilor, reducerile salariale şi disponibilizările colective sunt cuvinte la ordinea zilei, beneficiile angajaţilor devin noţiuni de domeniul trecutului. În anii de boom economic companiile se înghesuiau să intre în topul preferinţelor tinerilor absolvenţi, lăudându-se cu pachete salariale motivante şi beneficii dintre cele mai atractive. Apariţia primelor semne negative din economie a schimbat radical situaţia. Pentru a amortiza şocul căderii p

Într-o perioadă în care lipsa banilor, reducerile salariale şi disponibilizările colective sunt cuvinte la ordinea zilei, beneficiile angajaţilor devin noţiuni de domeniul trecutului. În anii de boom economic companiile se înghesuiau să intre în topul preferinţelor tinerilor absolvenţi, lăudându-se cu pachete salariale motivante şi beneficii dintre cele mai atractive. Apariţia primelor semne negative din economie a schimbat radical situaţia.

Pentru a amortiza şocul căderii profitului, companiile au renunţat tocmai la valorile care îi plasau în topul celor mai buni angajatori.

Salariaţii au înghiţit în sec, au debifat din lista de beneficii pensiile private, pachetele de servicii medicale consistente, şi-au luat gândul de la primele de sărbători şi au renunţat la tot felul de mini-vacanţe plătite de companie. Au sperat ca măcar salariile să rămână intacte. Zadarnic însă, căci totul a fost doar o chestiune de timp.

„Îşi doreau ei multe până anul trecut, dar acum, în primul rând îşi doresc un loc de muncă, posibilitatea de a deveni angajaţi full-time cu contract pe durată nedeterminată şi apoi îşi doresc posibilitatea de a învăţa şi a se dezvolta. Orice beneficiu corect comunicat este bine primit (şi în recurenţă, orice beneficiu care nu e vândut corespunzător nu e preţuit -vezi tichetele de masă) şi motivează”, a explicat pentru Capital.ro Mădălina Popescu, general manage