Au, fiecare, cel puţin 6.000 de ore de scufundări - „norma" ar fi de 300 - 400 pe an, dar de cele mai multe ori au depăşit acest timp. Liderul lor în ale scufundărilor, George Lipoveanu, are nu mai puţin de 7.200 de ore, realizate în cei 30 de ani de activitate în marină. Acum, în micul golf din staţiunea Jupiter, cel mai „tare" scufundător al zonei şi unul dintre cei mai buni salvamari de pe litoral îi învaţă pe alţii cum să pătrundă tainele adâncurilor Mării Negre.
La noi, apa mării este ceva mai agitată decât în alte zone, iar până acum ceva timp era şi una dintre cele mai poluate. Pescarii îşi amintesc cum, în larg fiind, vedeau petrolierele cum sunt spălate la numai doi kilometri distanţă de malul unde turiştii făceau baie. Acum însă, lucrurile se îndreaptă către bine: „S-au schimbat şi curenţii marini, dar nici poluarea dinainte de '90 nu prea mai e. Acum, fundul apei e limpede, poţi vedea specii de peşti cum nu au mai fost pe la noi sau alţii care au dispărut ani de zile şi care acum revin către mal. Acum 20 de ani, când ieşeam din apă, costumul era plin de ulei şi petrol, de la navele care deversau în mare reziduurile. Acum am reuşit ca, la câteva zeci de metri de ţărm, să văd o pisică de mare", ne povesteşte nea Georgică Lipoveanu.
Mai mult, la ultima vizită a turiştilor în largul Jupiterului, aceştia au reuşit să vadă şi rândunele de mare, specie pe care pescarii bătrâni nu au mai zărit-o de 30 de ani şi care aduce foarte mult cu păunii, prin coloritul viu al solzilor. În plus, aici, puteţi admira şi una dintre puţinele plante marine carnivore, ce se dezvoltă de minune într-un mediu mai puţin prietenos: cel sulfuros. Cystoseira, căci despre ea este vorba, este deosebit de rară la Marea Neagră, cel mai bine dezvoltându-se travers de Cap Aurora până la Mangalia, în zona Hotelului „Paradiso", zona fiind una deosebit de bogată în sulf.
G
