Ascultand reactiile la Raportul Comisiei Europene privind Justitia, ai zice ca birocratia bruxelleza a produs o mare opera de imaginatie, intr-atat de diferite si uneori contradictorii sunt interpretarile politicienilor romani la textul Executivului european. Acum, raportul nu e o lucrare de matematici superioare, sa nu admita interpretari, dar nu e nici "Razboi si pace", sa poata spuna oricine orice ii trece prin cap despre el. Din pacate, nu e nici "Crima si pedeapsa", dar asta este alta poveste.
Raportul se bazeaza totusi pe niste fapte, asa cum au fost ele comunicate de autoritatile romane si de expertii trimisi de Comisie la Bucuresti, iar faptele ar trebui sa lase putin spatiu de manevra politicienilor pentru declaratii fabulatorii. Nu si celor romani, care ne-au oferit zilele acestea un spectacol de hermeneutica politica absolut dezgustator.
Unii dintre ei, precum Ponta si Severin, si-au dat masura ignominiei, cu o mentiune speciala pentru cel din urma, care se dovedeste un mare maestru al mistificarii si un personaj mai nociv decat EBA, Gigi si Vadim luati la un loc. Pentru a descrie cat mai exact ce-i cu raportul, ar trebui sa ne amintim ca, dupa precedentul, presedintele Basescu fixase ca obiectiv pentru acest an ridicarea monitorizarii, un deziderat despre care inca mai vorbea ministrul Predoiu asta-iarna, cand devenise clar ca acest lucru nu se va intampla nici in vara asta, nici in verile ce vor urma. In loc de ridicarea monitorizarii, nu numai ca Bruxelles-ul a confirmat ca aceasta va continua, dar s-a pus pe sine in situatia ridicola si trista de a se justifica in textul raportului (dar si ulterior, in fata presei europene) pentru ca nu a recomandat activarea clauzei de salvgardare.
Cu alte cuvinte, stam atat de prost in materie de justitie si combaterea coruptiei incat meritam sa fim sanctionati, iar Comisia trebuie
