La sfârşitul serialului despre Emma Bovary şi bovarism, să vedem ce scrie J. Vebert, în 2009 (op. cit. ant.), despre procesul intentat lui Flaubert &Madame Bovary, deschis la 29 ianuarie 1857, ora 11. Mai întâi că „în 1877, Anastasia nu avea nici un rid, deşi s-a crezut un timp că a fost îngropată“. (...) Întrebarea cu oarece iz caragialesc din titlu şi-au pus-o şi şi-o pun, în 2009, locuitorii multor ţări. Căci acesta este un an electoral foarte plin: să amintesc doar că în toate cele 27 de state membre ale UE au avut loc alegeri europarlamentare, iar în unele – inclusiv în ţara noastră – se va desfăşura încă o rundă electorală. Politologii, analiştii politici, sociologii au deci ce discuta pe marginea programelor prezentate de candidaţi şi de partide, a rezultatelor obţinute, a tendinţelor/preferinţelor manifestate de electorat etc. Dar nu conţinutul acestor dezbateri este subiectul însemnărilor de faţă. Ci cu totul altul şi anume – răspunsul oamenilor de ştiinţă la întrebarea: ce primează în opţiunea pe care o face cetăţeanul când pune ştampila pe buletinul de vot – propaganda electorală (adesea demagogică) sau alţi factori mult mai obiectivi? Nu demult, am comentat, în acest colţ de pagină, rezultatul unor cercetări care demonstrau că genele alegătorului au un rol însemnat în exprimarea votului. Revin la tema amintită, pornind de la un recent articol din hebdomadarul belgian „Le Généraliste“, în care sunt rezumate o serie de studii apărute în cunoscuta revistă „Science“ şi în alte câteva prestigioase publicaţii ştiinţifice. Am aflat astfel că toate investigaţiile socio-medicale care s-au făcut în acest sens conduc la concluzia că ceea ce ne îndeamnă să votăm pentru un candidat sau altul este, mai ales, prima impresie produsă de aspectul său. Şi chiar dacă risc să fiu învinuit de incorectitudi Publicitate ne politică, trebuie să arăt că opţiunea electora