Este angajat al Primăriei Constanţa şi taie bilete de parcare în faţa unui hotel din centrul staţiunii Mamaia. Florea este nedespărţit de mierla indiană Aladin şi meditează asupra sensului vieţii la serviciu. Pe Florea Dima îl vezi mereu în mijlocul naturii. Dacă e acasă, plantează sau îngrijeşte un copac sau un animal. La serviciu, în parcarea din centrul staţiunii Mamaia, are un scaun pus la umbra unui pom, iar alături de el se află o colivie cu pasărea sa favorită: o mierlă indiană neagră, care i-a fost încredinţată de stăpân să aibă grijă de ea pe timpul zilei. Pasărea e mascul şi nu avea un nume oficial, dar o fetiţă a botezat-o Aladin.
Florea Dima stă de multe ori să mediteze asupra sensului vieţii. „Noi suntem trecători, când aveam vârsta voastră mi se părea că am tot timpul din lume. Dar e un lucru fals!“, spune parcagiul. Florea spune despre el că iubeşte viaţa şi natura, iar atunci când are ocazia încearcă să îndrepte lucrurile. Chiar şi în cazul lui Aladin.
O pasăre curioasă
„Dacă ar fi după mine, aş duce-o în India şi aş elibera-o. Noi, oamenii, luptăm pentru libertate, dar închidem libertatea în cuşti. Mierla indiană, însă, nu e tristă niciodată în captivitate pentru că s-a obişnuit acolo. E doar foarte curioasă“, explică Florea.
„Ce-i drept, dacă ai elibera o asemenea pasăre din colivie ea nu ar supravieţui în mijlocul naturii pentru că, deşi este pasăre de pradă, ea nu este obişnuită să vâneze pentru a-şi procura hrana. Unele lucruri sunt însă imprimate în instinctul animalului, iar oamenii ar avea ce învăţa de la păsări“, spune Florea Dima.
De exemplu, la începutul perioadei de împerechere, masculul face un cuib din crenguţe pe pământ special pentru partenera lui, şi curăţă bine „poteca“ până la intrare, astfel ca femelei să-i fie uşor să vină să depună ouă.
Aladin
