"Vizitele pe care le făcea tovarăşul Ceauşescu pe Şantierul Naval Constanţa erau bine primite, dar şi foarte bine pregătite", îşi aminteşte inginerul Eugen Tiron, pe-atunci şef al Secţiei I Reparaţii Nave din cadrul Fabricii de Reparaţii a SNC, în vârstă de 39 de ani.
"El oricum îşi petrecea în fiecare vară câteva zile pe litoral, la Neptun, aşa că pregătirile erau la nivelul judeţului şi începeau cu cel puţin două săptămâni înainte. De pe câmpurile de pe traseul elicopterului se strângeau baloturile de paie rezultate de la seceriş, iar câmpurile cu porumb sau floarea-soarelui erau udate prin irigaţii, permanent. În întreprinderi se insista pe curăţenie generală, se văruiau gardurile, se trăgeau linii de demarcaţie a traseelor de transport. În dimineaţa zilei vizitei, se stropea cu apă de la maşinile cisternă traseul ce urma a fi parcurs.
În SNC se organiza o expoziţie cu postere ce prezentau realizările economice şi de perspectivă ale şantierului şi ale industriei navale, unde erau expuse modele, machete sau postere ale realizărilor proprii din domeniul creaţiei tehnice (invenţii si inovaţii ale inginerilor din SNC). Aici, directorul Centralei Navale (prof. dr ing. Catrinescu Gheorghe) sau directorul SNC ing. Gheorghe Dimoiu, făceau prezentări şefului statului, care era însoţit de miniştri din Industria Construcţiilor de Maşini. Ceauşescu insista şi zăbovea mult în faţa panourilor, manifestând nu numai interes, dar pe loc se trasau sarcini sau se luau hotărâri care, din fericire, se şi realizau. Iată că a ţinut să facă nave de 170.000 tdw, şi le-a făcut.
Avea lângă el consultanţi, consilieri puternici în domeniul naval, dar era şi el foarte bine pregătit, cunoştea toate firmele de subansamble, toate companiile furnizoare de componente, ştia preţurile, producătorii, tot ce ţinea de acest sector la nivel de economie naţională ş
