Vară, vacanţă, tabere, expediţii, drumeţii, activităţi pioniereşti, "Cutezătorii", "Busola de Aur", "Caseta de cristal", "Termosul de Argint", "Egreta de fildeş", cravata roşie cu tricolor, copiii şi copilăria. Între privirea curioasă şi senină de acum şi lumea copiilor de-atunci se interpune un sistem complicat de oglinzi şi lentile.
Imagini răsturnate, suprapuse, într-un mozaic colorat în tonuri variind de la roz la gri cenuşiu. Probabil că un viitor cutezător care se va căzni să refacă universul copilăriei din "Epoca de Aur" va avea de trecut tot atâtea probe ca şi cei interesaţi de lumea adulţilor. Documentul de arhivă poartă inevitabila pecete a oficialului şi a propagandei.
Presa pentru copii - revistele Şoimii patriei, Luminiţa, Cutezătorii - aduc bine cu Scînteia ori Convingeri comuniste. Majoritatea celor chemaţi după '89 să rememoreze în scris copilăria trăită înainte de Revoluţie a resemnificat fragmentele de amintire în aşa fel încât "să dea bine" în ochii cititorilor de astăzi.
În cazul adulţilor, terminologia epocii denumea perioada de odihnă "concediu". În timp ce elevii de toate vârstele erau stăpânii de necontestat ai "vacanţei". Din clasa a II-a, tot şcolarul devenea pionier. Teoretic, conform documentelor şi ideologiei, de soarta "tinerelor vlăstare" se ocupa organizaţia pionierilor din fiecare şcoală. Nu doar în timpul anului şcolar, ci şi în vacanţe, sau în genericul timp liber. Bunăoară, "Organizaţia pionierilor se ocupă, împreună cu şcoala şi cu alţi factori educaţionali (...), de organizarea plăcută şi folositoare a timpului liber, stimulează curiozitatea şi setea de cunoaştere, înclinaţia lor spre cântec, joc şi drumeţie", spunea Statutul Organizaţiei Pionierilor din Republica Socialistă România, adoptat la a IV-a Conferinţă Naţională.
Sau conducerea organizaţiei de pionieri "asigură, în
