Magistraţii continuă să-şi acorde sporurile în procesele intentate executivului, ignorând o decizie în vigoare a Curţii Constituţionale. Sursa: Codrin Prisecaru

Nu mai puţin de 20 de procese, în ultimele trei săptămâni. Acesta este „bilanţul” dosarelor în care magistraţii, mai ales cei ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), au obţinut câştig de cauză, la Curtea de Apel Bucureşti, obligând Ministerul Justiţiei şi pe cel al Finanţelor să le plătească sporul de suprasolicitare neuropsihică, echivalent cu 50% din salariu.

Ultimul astfel de proces a fost judecat, ieri, Ministerul Finanţelor şi Curtea de Conturi fiind obligate să le achite judecătorilor de la ÎCCJ drepturi salariale totalizând aproape 1,5 milioane de lei (adică, peste 350.000 de euro).

Asta, în condiţiile în care decizia Curţii Constituţionale (CC) - care arăta că sentinţa prin care magistraţii ÎCCJ l-au obligat pe ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, să le acorde sporul de 50%, este neconstituţională - a intrat în vigoare pe 3 iulie şi ar fi trebuit respectată, după cum susţin specialiştii.

Decizii, fără bază legală

„Concret, începând din 3 iulie, magistraţii nu ar mai fi avut dreptul să se pronunţe în astfel de cauze până la o nouă decizie a CC în privinţa legislaţiei prin care le-au fost «abrogate» - aşa cum susţin ei - aceste sporuri. Pentru asta, ÎCCJ ar fi trebuit să apeleze la Avocatul Poporului, iar acesta să sesizeze Curtea”, susţin specialişti în Drept Con stituţional, consultaţi, ieri, de EVZ.

„Instanţele obişnuite nu pot judeca actele legislative. Ele pot să dea doar hotărâri în legătură cu aplicarea acestor acte, cum este şi cazul sporurilor de suprasolicitare neuropsihică”, este de părere Gabor Kojokar, fost judecător al CC. Problemele privind legalitatea proceselor intentate de magistraţi nu se opresc î