Într-o epocă în care genomica şi proteomica au cunoscut progrese incredibile, iar tehnologiile şi capacitatea de diagnosticare din lumea medicinei au atins o dezvoltare fără precedent, misterele medicale, generate în marele laborator al naturii, intrigă chiar şi mai mult decât în trecut şi, datorită internetului, cunosc o răspândire planetară.

Prestigioasa revistă New Scientist a selecţionat şapte dintre cazurile cele mai interesante şi mai intrigante care au dat sau continuă să dea mari bătăi de cap minţilor luminate din lumea medicală. Printre cele mai captivante - şi datorită implicaţiilor pe plan juridico-legal - se află cel al femeii-himeră. În timp ce în mitologia greacă himera era un animal fantastic, cu trei capete - unul de leu, unul de capră şi altul de şarpe -, în medicină, termenul este folosit pentru a defini o fiinţă vie, „posesoare“ a cel puţin două seturi distincte de ADN. În genetică, himerele sunt acele organisme formate din două perechi de „părinţi“, adică din patru celule parentale care dau două celule fertilizate sau chiar embrioni primitivi ce fuzionează înainte de a lua forma finală. Fiinţa rezultată în urma acestei uniuni este, practic, un amestec de ţesuturi, fiecare dintre acestea având un set de celule cu caracter specific. Un astfel de caz este cel propus de echipa de cercetători de la Beth Israel Deaconess Medical Center din Boston. În urma unei serii de teste efectuate în vederea unui transplant la o femeie de 52 de ani şi rudele acesteia, cercetătorii s-au pomenit în faţa unui tablou cu totul şocant şi inexplicabil: pacienta nu era mama biologică a celor doi copii ai săi, concepuţi în mod natural, şi al căror tată era soţul său. După ce s-a exclus posibilitatea ca băieţii să fi fost schimbaţi la maternitate - o variantă puţin probabilă, având în vedere că ambii copii aparţin aceleiaşi familii -, medicii şi cercetătorii s-au