1. Dacă ar fi femeie, cartea „În ochii Luciei” (romanul olandezului Arthur Japin, apărut la Humanitas Fiction, pe „Raftul Denisei”) ar fi una tulburător de frumoasă şi crudă, genul acela de care nu te poţi apropia decât presimţind voluptatea dezastrului.
„În ochii Luciei” e o poveste care porneşte de la câteva rânduri din memoriile celui mai râvnit amant din istoria lumii, cu mult înainte să apară filmul mut sau fotografiile color: Giacomo Girolamo Casanova. Un veneţian desăvârşit, artist al seducţiei şi geniu al escrocheriilor sentimentale din senzualul secol al XVIII-lea.
Arthur Japin a găsit acolo, în textele acelea impregnate de aventuri galante, o notă laconică: Giacomo pomeneşte o iubită din prima tinereţe, Lucia, care l-a trădat. Scriitorul e fascinat şi fixează în această dezamăgire timpurie momentul care i-a decis destinul lui Casanova, obligându-l să nu mai aibă niciodată încredere în femei şi să iubească pentru totdeauna una singură: chiar pe cea care l-a părăsit fără nicio explicaţie.
Arthur Japin îşi imagineză viaţa misterioasei Lucia şi o descrie, păstrând culorile epocii, într-un tablou de cuvinte, clasic şi desăvârşit. Trădarea Luciei se dovedeşte doar o dovadă copleşitoare de iubire, pe care Giacomo Casanova n-o va înţelege niciodată. Lucia, aşa cum o visează Arthur Japin, e o femeie curajoasă şi nefericită.
Trece din bordelurile ordinare ale Amsterdamului (în care târfele sunt clasificate precum caii şi n-au apărare în faţa marinarilor singuri şi perverşi care ajung, mereu şi mereu, în port) la lumea luxoasă a curtezanelor cu lojă la teatru, sub o identitate falsă şi provocatoare: Galathée de Pompignac.
E cea mai râvnită femeie a celui mai libertin oraş al Europei, doar pentru că poartă un voal care-i ascunde chipul. Lucia şi Casanova se reîntâlnesc. Acum ea e o damă misterioasă, iar e
