Criza financiară obligă statele Uniunii Europene să reformeze fiscalitatea. Măsurile sunt însă timide, de teama de a nu afecta grav veniturile bugetare şi protecţia socială. Răspunsul statelor membre ale Uniunii Europene (UE) în faţa crizei financiare a fost destul de rigid şi diferit. Foarte puţine şi-au permis să facă reduceri de impozite, iar unele au fost chiar forţate să majoreze unele dintre taxele principale. Criza a pus guvernele europene în faţa unei dileme: cum po

Criza financiară obligă statele Uniunii Europene să reformeze fiscalitatea. Măsurile sunt însă timide, de teama de a nu afecta grav veniturile bugetare şi protecţia socială.

Răspunsul statelor membre ale Uniunii Europene (UE) în faţa crizei financiare a fost destul de rigid şi diferit. Foarte puţine şi-au permis să facă reduceri de impozite, iar unele au fost chiar forţate să majoreze unele dintre taxele principale. Criza a pus guvernele europene în faţa unei dileme: cum poate fi relaxată fiscalitatea fără să aibă de suferit veniturile bugetare ale statelor, din care este asigurată supravieţuirea unui sistem de asigurări sociale foarte generos. În ultimii treizeci de ani, statele europene au preferat să taxeze mai mult consumul decât veniturile din muncă sau din investiţii.

Potrivit studiului publicat de Comisia Europeană „Taxation Trends in EU“ (Tendinţele taxării în UE), începând din a doua jumătate a anului trecut, guvernele au făcut eforturi să sprijine economia şi să consolideze, în acelaşi timp, finanţele publice.

„Măsurile diferă destul de mult ca formă, scop şi impact bugetar, fiind câteva state membre care au introdus reforme substanţiale, în timp ce altele au mizat pe stabilizatori automaţi care vor sprijini activitatea economică“, se arată în document.

În timp ce, în unele cazuri, măsurile au constat în reduceri aleatorii de taxe, alte state au preferat s