Anul acesta nu a fost nici pe departe unul bun pentru preşedinte. Chiar dacă discursurile şi acţiunile sale au vizat subiecte importante, ele par să-şi fi pierdut impactul şi audienţa de altă dată. S-ar putea da vina pentru asta pe celebrele efecte ale crizei economice, paravan la modă în vremurile noastre.

Dar dincolo de recesiune - fenomen de care, ne amintim desigur, depinde însăşi anunţarea unei eventuale candidaturi la un al doilea mandat prezidenţial - Traian Băsescu pierde teren. Acum, asta ar putea însemna doar certitudinea unui al doilea tur de scrutin la alegerile din toamnă, însă nu şi cea mai bună alegere pe care o vor putea face românii. Va fi ca pe piaţa muncii, după exodul creierelor. Pentru că anul acesta, mai mult ca oricând, oferta de candidaţi lasă de dorit.

Privirile continuă să fie aţintite spre locul 1 din sondaje, ocupat de actualul şef al statului cu toată scăderea sa de formă. Situat la o distanţă relativ liniştitoare de ceilalţi contracandidaţi, preşedintele şi-a permis luxul de a face gafe care l-au taxat scump la procente. Recentul scandal izbucnit în jurul Universităţii "Spiru Haret" a dat apă la moară societăţii civile - sau cel puţin unei părţi destul de importante -, altă dată un aliat la Cotrocenilor, de a-şi manifesta dezaprobarea faţă de ceea ce Băsescu sugera: că acest scandal are ca substrat o luptă pentru influenţă între universităţile de stat şi cele private. Şi Mircea Geoană a călcat în străchini, dar a revenit anunţând sprijinul său necondiţionat faţă de intenţia ministrului Educaţiei de a remedia problemele de la "Spiru Haret". Însă Geoană nu este şeful statului.

Scandalul Ridzi a avut şi el un efect de bumerang neaşteptat pentru preşedinte, pentru "serviciile aduse familiei Băsescu pe contul banilor publici". Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a trecut deja pe la DNA, împreună cu alte cinci pers