Nicolae Steinhardt, celebrul cărturar şi eseist, care în timpul detenţiei din închisorile comuniste s-a botezat în ritul ortodox, scria „Jurnalul fericirii”, că printre bestiile din puşcării existau şi oameni „moderaţi”. Sursa: Mihai ȘoicaSursa: Mihai Șoica

1 /. Printre cei la care se referea N. Steinhardt în cartea sa de capătâi este un anume „Boiereanu”, pe atunci gardian la Penitenciarul de maximă siguranţă Gherla, acum un pensionar nonagenar în oraşul clujean.

„Sunt şi gardieni care nu aplică regulamentele cu aceeaşi străşnicie şi nu dau ascultare ordinelor în mod nereflectat. Coreeanul sau Boiereanu de la Gherla … nu fac exces de zel, nu jignesc. Percheziţionând agale şi fără de convingere că un ac făcut din sârmă ar putea pereclita securitatea statului. Găsind prilejuri de a zâmbi îngăduitor, de a zvârli un chiştoc, de a rezolva o situiaţie fără a recurge la măsuri disciplinare. Moderaţi”, scria Nicolae Steinhardt în „Jurnalul fericirii”.

„Nu am dat o palmă la nimeni şi de aceea mi-a dat Dumnezeu ani mulţi”

Moderat şi modest sunt două adjective care îl caracterizează şi acum pe bătrânul gardian Vasile Boiereanu. A ieşit la pensie din 1972 şi acum, la 90 de ani, şi trăieşte liniştit într-o casă îngrijită de la marginea oraşului Gherla. „Eu nu am fost la fel ca ceilalţi. Eu nu am dat o palmă la nimeni şi de aceea mi-a dat Dumnezeu ani mulţi”, spune bătrânul care a lucrat la penitenciar într-o perioadă în care locul era ticsit cu oameni de seamă, deveniţi peste noapte deţinuţi politici.

Mai mult, el a fost sef de tură în temuta zarcă de la Gherla, unde cei care nu voiau să colaboreze sau să recunoască aberantele acuzaţii erau închişi pentru autoreflecţie. Apa, frigul, umezeala şi igrasia îi făceau şi pe cei mai recalcitranţi deţinuţi să îşi amintească ceea ce sistemul îi obliga să-şi amintească.